Tenosinovita Quervain

Ce este tenosinovita Quervain?

La nivelul pumnului, tendoanele extensoare de pe fața dorsală sunt ținute aproape de os prin intermediul unor scripeți, care formează împreună cu osul de dedesubt un tunel osteofibros. Există 6 astfel de compartimente. Pentru a produce mișcare, tendoanele alunecă înainte și înapoi prin aceste tuneluri.

Inflamarea celor 2 tendoane (abductor lung al policelui și extensor scurt al policelui) din compartimentul 1 duce la apariția tenosinovitei De Quervain.

Ce cauzează tenosinovita Quervain?

Există o potrivire perfectă între diametrul tunelului fibros și diametrul celor 2 tendoane care sunt conținute de el. Orice modificare a volumului celor 2 tendoane poate duce la inițierea unui cerc vicios, în care creșterea volumului acestora va crea o frecare suplimentară în interiorul acestui tunel, întreținând inflamația și creșterea și mai mult în volum.

Creșterea inițială de volum apare datorită unei inflamații ce se declanșează de cele mai multe ori în urma unor mișcări repetitive ale policelui (spre exemplu, aviz gospodinelor la manopera sarmalelor).

Cum determină medicul dacă am tenosinovita Quervain?

Diagnosticul se bazează pe examenul clinic și, uneori, pe investigații imagistice.

Examenul fizic

La palpare, durerea apare la nivelul conflictului, însă de multe ori iradiază pe traiectul mușchilor. Testul Finkelstein este util pentru a confirma diagnosticul. Abducția și extensia policelui contra unei forțe de opoziție este de asemenea foarte utilă în diagnosticare.

Imagistică medicală

Razele X sunt de obicei normale și nu sunt efectuate în mod obișnuit. Un RMN este ocazional obținut pentru a ajuta la confirmarea diagnosticului și excluderea altor tulburări, deși mult mai la îndemână este efectuarea unei ecografii musculoscheletale.

Cum se tratează?

Trebuie subliniat încă de la început importanța începerii tratamentului cât mai rapid.

Tratament conservator

• Repaus și antiinflamatoare: Faza inițială implică repausul extremității până când durerea acută se îmbunătățește. Medicamentele antiinflamatorii nesteroidiene, cum ar fi aspirina sau ibuprofenul, pot fi de ajutor.
• Imobilizare: O imobilizare într-o orteză pentru 7-10 zile poate fi de folos.
• Injecții cu corticosteroizi: Dacă după acest tratament simptomele persistă, poate fi utilă o injecție cu corticosteroizi. Corect executată, are șanse mari de reușită. Ameliorarea se va observa după 1-2 săptămâni.
• Modificarea activității: Este unul dintre cei mai importanți factori. Se recomandă ca activitățile care agravează simptomele să fie limitate. Pauzele frecvente în timpul activităților repetitive trebuie efectuate împreună cu stretchingul înainte și după activități.
• Infiltrația cu PRP: Un alt tratament care merită încercat, deși este mai costisitor, este infiltrația cu PRP (plasmă bogată în trombocite), însă doar în cazurile recalcitrante.

Chirurgia este benefică?

Majoritatea pacienților cu tenosinovita De Quervain sunt tratați conservator, fără operație. Pacienții care au durerea persistentă, în ciuda câtorva luni de tratament neoperator, sunt candidați pentru operație.

Procedura chirurgicală se efectuează în regim ambulatoriu, cel mai adesea cu anestezie generală sau regională. Constă în secționarea scripetului care ține cele 2 tendoane aproape de os. Imediat postoperator este posibil să existe o ușoară diminuare a forței la nivelul policelui, însă într-o perioadă de câteva luni forța va reveni la normal.

Majoritatea pacienților care fac operația vor avea îmbunătățiri în simptomele lor. Riscurile chirurgicale includ unele dureri persistente, rigiditate și infecție.

---