Tendinita calcifiantă

Ce este tendinita calcifică?

Tendinita calcifică este o afecțiune cauzată de acumularea de calciu în mușchii sau tendoanele unei persoane. Când calciul se acumulează într-o zonă, veți putea simți durere și disconfort acolo.

Deși această afecțiune poate apărea în alte părți ale corpului, cea mai comună zonă pentru dezvoltarea tendinitei calcifice este coafa rotatorilor la nivelul umărului. Acesta este grupul de mușchi și tendoane care oferă forță și stabilitate umărului.

Deși medicația sau fiziokinetoterapia, sau o combinație a celor două, pot trata de obicei afecțiunea cu succes, în unele cazuri poate fi necesară intervenția chirurgicală.

În acest articol ne vom concentra pe identificarea tendinitei calcifice (calcifiante) și la ce o cauzează, împreună cu informații despre tratament și recuperare.

Simptomele

Majoritatea oamenilor vor suferi dureri de umăr și disconfort atunci când apare tendinita calcifică.

Durerea cauzată de tendinita calcifiantă este de obicei concentrată în fața sau spatele umărului și în jos pe braț.

Unele persoane pot prezenta simptome severe. Este posibil să nu poată mișca brațul, iar durerea poate interfera cu somnul (persistă durerea chiar și în cazul imobilizării umărului).

Pe măsură ce depozitele de calciu se acumulează în etape, durerea pe care o persoană o simte poate să apară brusc sau să crească încet și treptat.

Cele trei etape sunt cunoscute ca:

Pre-calcifiere

Corpul suferă modificări celulare în zonele în care calciul se va acumula în cele din urmă.

Etapa calcifică

Calciul se eliberează din celule și începe să se acumuleze. În această etapă, organismul absoarbe acumularea de calciu, care este cea mai dureroasă parte a procesului.

Etapa postcalcifică

Depozitul de calciu dispare, iar un tendon sănătos îi ia locul.

Cu toate acestea, este posibil să aveți această afecțiune fără niciun simptom vizibil.

Cauze și factori de risc

Medicii nu pot spune sigur de ce unii oameni sunt mai predispuși decât alții la tendinita calcifică.

Tendinita calcifiantă apare mai frecvent la adulții cu vârste cuprinse între 40 și 60 de ani, femeile fiind mai predispuse la afecțiune decât bărbații.

Acumularea depozitelor de calciu poate fi legată de unul dintre următorii factori:

• îmbătrânire
• deteriorarea tendoanelor
• lipsa de oxigen în tendoane
• predispoziție genetică
• activitate anormală a glandei tiroide
• substanțe chimice produse de organism pentru a combate inflamația
• boli metabolice, inclusiv diabet

Diagnostic

Istoricul și modul de debut este important - apariția simptomelor după episoade de mișcări repetitive ne va îndepărta de la acest diagnostic.

Medicul va efectua o examinare fizică a zonei afectate pentru a vedea dacă amplitudinea mișcărilor s-a schimbat și cât de severă este durerea.

Medicul care suspectează tendinita calcifică va solicita, de obicei, teste imagistice, care vor dezvălui orice depuneri de calciu sau alte anomalii în articulație.

O radiografie poate ajuta la identificarea acumulărilor mari de calciu. O ecografie musculoscheletală poate dezvălui orice depozite mai mici pe care radiografia este posibil să le fi ratat.

Mărimea depozitelor de calciu găsite prin aceste teste va afecta planul de tratament.

Tratament

Medicamentele și terapia fizică pot fi de obicei utilizate pentru a trata tendinita calcifică.

Medicamentele obișnuite prescrise pentru tratarea afecțiunii includ medicamente anti-inflamatorii nesteroidiene (AINS).

Un medic poate prescrie, de asemenea, injecții cu corticosteroizi, care pot ajuta la reducerea durerii și umflăturii.

Alte tratamente care pot ajuta la ameliorarea simptomelor tendinitei calcifice includ:

Terapia extracorporală cu unde de șoc (ESWT)

ESWT implică un dispozitiv mic de mână care oferă șocuri mecanice pe umărul unei persoane, aproape de locul în care s-au acumulat depozitele de calciu. Aceste șocuri pot rupe depozitele. Tratamentul are loc de obicei o dată pe săptămână timp de 3 săptămâni. Cu cât frecvența acestor șocuri este mai mare, cu atât sunt mai eficiente. Șocurile pot fi dureroase și medicul poate ajusta nivelul lor pentru a se asigura că o persoană le poate tolera.

Terapia cu unde radiale (RSWT)

Această procedură este foarte asemănătoare cu ESWT și implică un dispozitiv de mână care va oferi șocuri cu energie medie până la umăr unde s-a acumulat calciul.

Ecografia terapeutică

În timpul acestei proceduri, medicul administrează mai întâi un anestezic local zonei afectate înainte de a utiliza un ac pentru a ajunge prin piele la depozitele de calciu. Medicul va elimina apoi depozitele de calciu cu ajutorul unui ac ghidat ecografic.

Chirurgia

Majoritatea oamenilor se pot aștepta ca tendinita calcifică să fie tratată cu succes fără a fi necesară intervenția chirurgicală. Cu toate acestea, aproximativ 10 la sută dintre oameni au nevoie. Există două tipuri de intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea depozitelor de calciu.

Chirurgia deschisă implică o incizie la nivelul pielii cu un bisturiu, după care se îndepărtează manual depozitele de calciu.

Chirurgia artroscopică implică o incizie în care va introduce o cameră minusculă. Aceasta va ajuta medicul să vizualizeze locul în care s-au construit depozitele, astfel încât să le poată îndepărta mai precis.

Recuperarea

Kinetoterapia este recomandată persoanelor cu forme moderate sau mai severe ale afecțiunii. Accentul se va concentra pe efectuarea de exerciții blânde pentru a ameliora orice disconfort și a ajuta la recuperarea unei amplitudini complete a mișcărilor.

Unii oameni constată că și-au revenit complet într-o săptămână. Alții pot continua să experimenteze unele dureri și disconfort care le limitează mișcările și activitățile. Acestea de datorează de obicei unei rigidități articulare ce apare ca urmare a unei perioade prelungite de imobilizare antalgică a umărului.

Dacă este necesară intervenția chirurgicală, timpul de recuperare va depinde de numărul, locația și dimensiunea depunerilor de calciu și de tipul de intervenție chirurgicală. Chirurgia deschisă are un timp de recuperare mai lung decât chirurgia artroscopică (la 2 luni postoperator nu mai există diferențe între cele 2 tipuri de chirurgie).

Kinetoterapia poate dura și mai mult timp după o intervenție chirurgicală deschisă, iar o persoană se poate aștepta să se recupereze aproape complet după aproximativ 6 până la 8 săptămâni.

Rezumat

Tendinita calcifică poate provoca durere și disconfort și poate limita gama de mișcare a unei persoane, deși unele persoane nu prezintă niciun simptom.

Majoritatea cazurilor sunt tratate cu medicamente pentru durere și proceduri simple, rapide, care pot avea loc în cabinetul medicului. Cazurile mai severe pot necesita o intervenție chirurgicală urmată de terapie fizică.

Tendinita calcifiantă poate dispărea de la sine, fără niciun tratament. Cu toate acestea, ignorarea stării nu este recomandată, deoarece poate duce la complicații, cum ar fi redoarea articulară severă și umărul înghețat.

Odată ce tendinita calcifică dispare, nu există dovezi care să sugereze că va reveni. Dar, ca pacient, ar trebui să rămâneți vigilenți și să spuneți medicului despre orice nou debut al durerii.

---