Despre rizartroză

Rizartroza, cunoscută și sub denumirea de artrita bazei degetului mare, este o afecțiune degenerativă comună care poate cauza durere și limitarea funcționalității mâinii. Acest articol explorează localizarea articulației afectate, simptomele specifice, activitățile impactate și diversele metode de tratament disponibile.

1. Unde este localizată articulația bazală a degetului mare?

Această articulație, cunoscută și sub numele de articulația trapezo-metacarpiană (menționată ca “figura de mai sus” în textul original, însă figura nu este furnizată aici), se află la baza degetului mare. Ea este formată dintr-un os mic de la baza policelui, numit trapez, și osul lung al policelui, denumit primul metacarpian. Un alt os important al încheieturii mâinii, scafoidul, este situat deasupra trapezului și poate fi, de asemenea, implicat în procesele artritice ale acestei articulații.

2. Ce este rizartroza (artrita de la baza degetului mare)?

Artrita de la baza degetului mare, sau rizartroza, este o problemă medicală foarte frecventă. Aceasta constă în degenerarea articulației și deteriorarea cartilajului articular. Cartilajul acționează ca o pernă protectoare pentru articulație, iar uzura sa progresivă poate duce la contact direct os pe os. Manifestările acestei artrite variază de la durere minimă și o ușoară pierdere a funcției, până la dureri severe și incapacitatea de a efectua activități cotidiene cu mâna respectivă.

3. Care sunt simptomele rizartrozei?

Principalul simptom este durerea resimțită atunci când utilizați degetul mare pentru a prinde sau apuca obiecte. Pot fi prezente, de asemenea, umflarea și rigiditatea articulației. Intensitatea simptomelor variază considerabil de la un pacient la altul și nu este întotdeauna direct proporțională cu severitatea radiologică a bolii.

Alte semne includ:

• Durere la palparea directă a articulației.
• Senzația de crepitații articulare (articulația “scârțâie”) la mobilizarea degetului mare.

Este esențial să se realizeze un diagnostic diferențial cu alte patologii care pot apărea în aceeași zonă, cum ar fi pseudoartroza de scafoid sau tenosinovita De Quervain.

4. Ce activități sunt afectate de rizartroză?

Impactul asupra activităților zilnice diferă în funcție de fiecare individ. Adesea, folosirea degetului mare pentru acțiuni precum deschiderea borcanelor, scrierea sau răsucirea unor obiecte poate deveni dureroasă. Activitățile profesionale sau recreative care necesită prindere fermă sau opoziția policelui (mișcarea degetului mare spre celelalte degete), cum ar fi grădinăritul, golful, lucrul cu acul sau diverse treburi gospodărești, vor fi, de asemenea, afectate.

5. Aceste activități trebuie oprite complet?

Majoritatea activităților pot fi continuate, deși este posibil să necesite anumite modificări. Este important ca articulația să fie protejată cât mai mult posibil, evitându-se mișcările și activitățile care provoacă durere. Un kinetoterapeut poate oferi consiliere și informații despre echipamente adaptive special concepute pentru a controla disconfortul asociat activității, permițând în același timp continuarea acesteia într-o manieră modificată.

6. Ajută o orteză sau o atelă?

Da, o orteză care limitează mișcarea articulației bazale a degetului mare poate contribui la scăderea durerii și permite articulației să se odihnească și să se recupereze parțial. Aceste dispozitive pot fi realizate pe comandă, la indicația medicului, sau pot fi achiziționate direct din magazinele de profil.

7. Ce se mai poate face pentru a ameliora durerea?

Odihna și evitarea activităților dureroase sunt cele mai importante măsuri inițiale. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), precum aspirina sau altele, pot fi de ajutor. Aplicarea locală de căldură sau gheață poate, de asemenea, reduce temporar disconfortul. În anumite cazuri, medicii pot recomanda o injecție intraarticulară cu cortizon pentru a diminua durerea și a reduce inflamația.

Un alt tratament care merită luat în considerare este proloterapia, despre care se va discuta într-un articol viitor.

8. Există exerciții care ar fi de ajutor?

Mișcarea activă a degetului mare pe toată raza sa de mișcare nedureroasă poate fi benefică pentru menținerea mobilității articulare. Totuși, exercițiile de întărire a musculaturii sunt, în general, descurajate din cauza stresului suplimentar pe care îl pot exercita asupra articulației afectate a degetului mare.

9. Chirurgia este o opțiune?

Da, intervenția chirurgicală devine o opțiune de luat în considerare dacă metodele conservatoare (odihna, protecția articulară, medicația) nu aduc ameliorare, iar capacitatea de a prinde obiecte devine sever limitată. Tipul procedurii chirurgicale depinde de gradul de afectare a articulației la momentul intervenției. Este important de menționat că recuperarea postoperatorie poate fi un proces lent, putând dura până la șase luni înainte ca activitatea completă să poată fi reluată.

---