Chistul ganglionar

Aveți o mică tumefacție la nivelul pumnului și ați dori să știți ce este. Haideți să vedem.

Ce este un chist ganglionar?

Un chist ganglionar este cea mai frecventă masă de țesut moale a mâinii și încheieturii. Chistul este o colecție de lichid care este de natură gelatinoasă. Sacul umplut cu fluid poate fi alimentat de o articulație sau tendon. Aceste chisturi pot fi foarte mici sau mari și chiar să devină inestetice.

Ele nu sunt canceroase (sunt tumori benigne, inofensive) și pot apărea ca un singur chist sau au mai mulți lobi (deși în realitate este o singură cameră cu lichid, divizată uneori în mai mulți lobi). Unele chisturi mici se palpează destul de greu și poate fi confundat cu o proeminență osoasă.

Chisturile ganglionare pot apărea într-o varietate de locații, dar majoritatea apar de obicei pe fața dorsală a încheieturii mâinii. Alte locații unde putem să găsim chisturi includ partea palmară a încheieturii, în palmă la baza degetului sau chiar în zona unghială.

Care este cauza?

Nu se cunoaște cauza exactă a unui chist ganglionar. Poate fi legat de traume, cum ar fi căderea pe o mână întinsă, deși deseori pacienții nu au antecedente de accidentare. Chistul se poate datora și degenerării țesutului adiacent care căptușește o articulație sau teaca unui tendon. Se crede că există o supapă unidirecțională care permite lichidului să intre în chist, dar nu și înapoi.

Chisturile de la baza unghiei sunt asociate cu artrita degenerativă a articulației din vârfului degetului (articulația interfalangiană distală).

Care sunt simptomele?

Chisturile ganglionare sunt de obicei nedureroase, deși pot provoca disconfort localizat. Simptomele mecanice, cum ar fi limitarea mișcării articulației, depind de dimensiune și locație. Chisturile din palmă de la baza degetului pot provoca disconfort la activități de apucare. Chisturile de la baza unghiei pot provoca o deformare a unghiilor.

Istoria naturală a acestor chisturi este variabilă. Acestea pot rămâne stabile, fie cresc în dimensiune, fie dispar în timp.

Cum stabilește medicul diagnosticul de chist ganglionar?

Un medic ar trebui să evalueze orice masă care este persistentă. De multe ori, un chist ganglionar poate fi diagnosticat după ce pacientul descrie simptomele medicului și chistul este examinat. Locația și forma chistului sunt tipice.

Chistul nu va fi atașat de piele, dar va fi aderent la capsula articulară sau învelișul tendonului. Ocazional, chistul poate să fie suficient de mare încât lumina să poată fi văzută prin chist, procedeu numit transiluminare.

Trebuie făcut un diagnostic diferențial cu unele proeminențe osoase sau alte tumori. Radiografiile vor fi de obicei normale, cu excepția chisturilor de la baza unghiei, care sunt adesea asociate cu artrită degenerativă și osteofite.

Cel mai la îndemână pentru un diagnostic de certitudine este efectuarea unei ecografii. În situații excepționale se poate efectua și un RMN.

Cum se tratează?

Vechile povești spun că putem lovi chistul cu o carte și acesta va dispărea. Evident că nu vom apela la acest tratament, însă un sâmbure de adevăr există (am întâlnit pacienți care, după ce au căzut pe mână, afirmă că le-a dispărut chistul, cel mai probabil cămașa chistului s-a rupt).

Chistul este doar ținut sub observație când este mic și nu provoacă disconfort semnificativ. Ortezele și medicația pentru durere pot fi de ajutor în limitarea simptomelor.

O aspirație cu siringă a chistului, care implică extragerea lichidului din chist cu un ac, poate fi diagnostică și terapeutică. Aproximativ 50% din chisturi nu vor reapărea după aspirație (recidiva este frecventă datorită faptului că rămâne pe loc cămașa chistului). Diagnosticul este confirmat dacă se obține material tipic gelatinos. Chisturile pe partea palmară a încheieturii sunt mai dificil de aspirat din cauza proximității arterei radiale.

Este nevoie de chirurgie?

Dacă chistul este dureros sau dimensiunea proeminenței este deranjantă, eliminarea chistului poate fi luată în considerare. Procedura chirurgicală este efectuată în ambulator sub anestezie locală, regională sau generală, dependentă de mărimea și localizarea chistului.

În general, intervenția chirurgicală presupune îndepărtarea chistului și a unei bucăți mici din capsula articulară sau teaca tendonului. Chisturile la baza unghiilor au proeminența osoasă asociată ce trebuie eliminată în plus. Poate fi folosită o orteză pentru o perioadă scurtă de timp pentru confort, urmată de un program de exerciții pentru recuperarea mobilității.

Care sunt riscurile intervenției chirurgicale?

Chistul poate reapărea în aproximativ 10% din cazuri, în ciuda exciziei chirurgicale. În plus, tratamentul chirurgical are ca rezultat o rigidizare a articulațiilor, ceea ce subliniază importanța programului de exerciții fizice după operație.

Chistul pe partea palmară a încheieturii este adiacent arterei radiale, care va fi în pericol în timpul intervenției. Riscul unei infecții postoperatorii este scăzut.

---